Direct la conținutul paginii »

Prepararea mediilor de cultură pentru drojdia de bere

Unul dintre cele mai costisitoare ingrediente folosite la producția de bere este drojdia de bere. O drojdie de calitate, lichidă, costă 60-70 de lei și produce o cantitate de 20 de litri de bere.

Din fericire, există câteva modalități de a reduce aceste costuri.

Pentru a folosi o drojdie de un anumit tip pentru mai multe cicluri de producție a berii este necesară o modalitate de a păstra drojdia fără a o contamina pentru o perioadă mai îndelungată de timp.

Indiferent de proveniența drojdiei, pentru cultura acesteia este necesară preparearea unui mediu de cultură care va fi depozitat în vase petri sau eprubete (pot fi folosite și alte recipiente, însă acestea trebuie să suporte temperaturile înalte folosite în timpul sterilizării – mini-borcanele de la mâncarea pentru copii ar fi un bun exemplu).

Mediul de cultură propriu-zis este preparat dintr-o cantitate mică de must de bere și o substanță pentru gelatinizare (agar sau gelatină).

Eu, personal, am folosit numai agar, așadar cantitățile recomandate vor fi pentru agar.

Pentru preparearea unui litru de soluție sunt necesare:

  • 15g agar
  • 1000 ml must de bere
  • 5g nutrient pentru drojdie (opțional)

Pentru plăcile mele petri (80mm diametru, 15mm înălțime) sunt necesari între 10ml și 25ml de mediu. Eprubetele probabil au nevoie de aproximativ 5 ml.

În funcție de numărul de vase și dimensiuni ajustați cantitatea de lichid folosită.

Mustul de bere se încălzește într-un pahar erlenmeyer (sau un vas de inox). Când lichidul ajunge undeva peste 50°C se adaugă agarul, amestecându-se pentru distribuția uniformă a acestuia.

Din acest moment lucrurile se complică un pic.

Varianta 1

Se toarnă mediul în vasele petri (în partea cu diametru mai mic) și eprubete (poate fi folosită o seringă pentru a utiliza aceeași cantitate pentru toate).

Vasele vor fi apoi sterilizate într-o oală cu presiune. Cantitatea de apă folosită trebuie să fie destulă pentru 20 de minute de fierbere sub presiune. În același timp nu trebuie să depășească nivelul inferior al recipientelor din sticlă, fiind necesară folosirea fundului fals de la vasul sub presiune, poate chiar înălțat suplimentar prin introducerea unui obiect metalic sub acesta (recomand ceva de inox).

Oală sub presiune

Eprubetele ar trebuie să stea vertical, iar capacul lor ar trebui să nu fie înșurubat complet, pentru a permite schimbul de vapori cu exteriorul.

După montarea capacului, vasul cu presiune se încălzește treptat, supapa de presiune fiind menținută deschisă pentru eliminarea aerului din vas.

Odată umplut cu vapori, se lasă să fiarbă sub presiune 20 de minute, după care vasul este lăsat să revină natural la o temperatură de aproximativ 50°C. Nu încercați să răciți vasul brusc sau să deschideți capacul înainte de aceasta.

Vasele petri pot fi lăsate în vas până la solidificarea mediului de cultură (cam o jumătate de oră la temperatura camerei), însă eprubetele trebuie amplasate înclinat pe o suprafață pentru ca mediul de cultură să capete o suprafață expusă mai mare în eprubetă.

Eprubetă cu mediu de cultură în coloană înclinată

După răcire este recomandată fixarea vaselor petri cu o bandă adezivă de hârtie și păstrarea lor la 4°C (în frigider), întoarse cu mediul de cultură la partea superioară. Este normal să apară o anumită cantitate de condens în interiorul vaselor.

În frigider este bine ca vasele/eprubetele să fie sigilate într-o cutie de plastic sau o pungă de tip zip-lock pentru a preveni uscarea și contaminarea acestora.

În cazul în care există un condens excesiv pe eprubete sau vasele petri, acestea pot fi lăsate 48 de ore la temperatura camerei, eprubetele având capacul pus, însă nu până la limita filetului. Asta ar trebui să permită apei în exces să părăsească recipientul.

Varianta 2

În lipsa unui vas cu presiune, plăcile petri și eprubetele pot fi sterilizate la cuptor, învelite individual în folie de aluminiu. Dopurile eprubetelor trebuiesc fierte separat în apă în jur de 15 minute (de menționat este că o temperatură de 100°C la presiune atmosferică nu asigură distrugerea tuturor sporilor bacterieni, capacele fiind o posibilă sursă de contaminare).

Cuptorul se încălzește pe poziția cea mai înaltă de temperatură (la majoritatea, asta înseamnă 230°C) și se menține la această temperatură cam 30 de minute.

Teoretic, o temperatură de 190°C ar trebuie să asigure sterilizarea în 20 de minute, însă lipsa ventilației mecanice poate da naștere la zone cu temperaturi mai scăzute într-un cuptor obișnuit.

După răcire, vasele sunt scoase din cuptor și pot fi păstrate în folia de aluminiu până la turnarea mediului, cu riscuri minime de contaminare.

Față de varianta precedentă, în acest caz mediul trebuie ținut la temperatura de fierbere 15-20 de minute. Foarte mare atenție la vas, mediul de agar având tendința de a face spumă și a da în foc. De asemenea, ca și la capace, temperatura de 100°C nu poate asigura sterilizarea deplina a mediului, însă șansele de contaminare sunt foarte mici.

După ce este fiert, vasul trebuie lăsat să se răcească până aproape de temperatura de solidificare a agarului (45°C), după care se toarnă în vase, pe cât posibil fără a avea contact cu pereții verticali ai vasului (foarte greu în cazul eprubetelor).

În cazul vaselor petri, deschiderea acestora ar trebuie să fie foarte rapidă, iar capacul ar trebuie să fie ținut deasupra bazei pe durata turnării mediului.

Restul de operații sunt aceleași ca la varianta 1.

De menționat este că suprafața de lucru ar trebui să fie uscată și curată (curățată în prealabil cu un produs pe bază de clor) și în cameră praful și curenții de aer ar trebui să fie reduși la minim. Ținutul respirației pe timpul turnării plăcilor este, de asemenea, recomandat.

Mediile astfel preparate ar trebuie să reziste minim câteva luni la frigider.

Despre procesul de inoculare al mediilor cu drojdie vom vorbi în următorul articol.

Articol scris pe 13 aprilie 2011 de Cristian Dumitru.

Categorii: Blog, Sfaturi pentru berari.

Cuvinte cheie: , , , , , , , , , , , .

Ți-a plăcut articolul?

  •  

10 comentarii Comentează și tu »

  1. Inocularea mediilor de cultură cu drojdii :: HomeBrew

    #1

    […] păstrarea îndelungată a varietăților de drojdie cu costuri și echipament minim. Într-un articol anterior am explicat pe îndelete metoda de preparare a mediului de cultură, iar în acest articol vom […]

  2. Sergiu

    #2

    Nu este necesara cresterea prealabila a culturilor in cutii Petri. Se pot inocula direct in eprubete cu medii de cultura.

    Am facut rost azi de eprubete de sticla cu capac filetat. Am sa incerc cu geloza simpla (a se citi gelatina), dextroza si must, sa vad daca o sa-mi creasca ceva. Sper. Nu imi vine sa dau 65 de lei pe 1 kg de DME.

  3. Sergiu

    #3

    Stage 1 completed.

    Tuburi cu gelatina + dextroza + acid citric + nutrient pt. drojdie (DAP+vit. B1) se coc in cucta in acest moment.

    Optimist. :)

  4. Cristian Dumitru

    #4

    Din câte știu eu gelatina nu rezistă la fierbere. D-aia se folosește agar.

  5. ion

    #7

    Salut,

    imi poti spune ce oala cu presiune ai folosit? Nu o vad folosita in bucatarie asa ca as vrea sa cumpar una la un pret nu prea mare pe care sa o folosesc doar pentru a cultiva drojdii.
    Poate imi poti spune ce scrie pe ea, la ce presiune lucreaza, care e presiunea maxima, etc. Multumesc!

  6. Cristian Dumitru

    #8

    Nu cred că e foarte relevant. Ia ceva de maxim 100 de lei.

  7. ion

    #9

    Asa vreau sa fac, dar pe homebrewtalk zic aia ca daca nu ajunge la o presiune de 1.1 bari (15 psi) nu o sa sterilizeze bine (eu am gasit una care lucreaza la 0.7 bari, si maxim 1.1, dar nu stiu in ce masura se ajunge la presiunea maxima), din cauza asta am intrebat.
    Daca tu nu ai avut probleme inseamna ca exagereaza ei.

  8. Cristian Dumitru

    #10

    Pe hârtie probabil că există spori de chestii care rezistă la unele oale şi whatnot. Am avut şi eu infecţii la mediul de cultură, totuşi cred că majoritatea sunt de la manipularea ulterioară şi nu de la sterilizare.

    Pe lângă asta, dacă foloseşti must de la o bere (să aibă şi hamei) sunt foarte mici şansele să se contamineze. Am avut petri dish sterilizat care a fost expus şi manipulat 5-10 minute (astea pentru fotografii) şi abia după ceva timp (peste o săptămână) au început să apară chestii pe el.

    Poate încerci şi cu slurry + glicerină la congelator. Ai mai mare cell-count la starter, fiind la congelator, chiar dacă se contaminează nu o să influenţeze prea mult berea (eu nu mai fac bere de vreun an că nu am mai avut timp şi chef, dar la momentul ăla părea o alegere mai bună decât cultură în eprubete).

Comentează și tu!

Lasă și tu un comentariu la Prepararea mediilor de cultură pentru drojdia de bere